După 48 de ani … din nou în centru

Mişcarea baptistă din Anina a suferit un şoc imens în anul 1960, când abuziv Primăria oraşului a decis dărâmarea sediul bisericii, care se afla într-un cartier central şi mutarea lui într-un cartier de case, pe gura unui puţ dezafectat, sala maşinii de extracţie devenind lăcaş de cult. În ciuda multor amenajări şi reparaţii, care au făcut ca atât interiorul cât şi exteriorul clădirii să arate demn de o casă a Lui Dumnezeu, în inima fraţilor bătrâni a rămas nostalgia după casa de rugaciune din centru.

În anul 1984 un grup de fraţi şi surori au inceput să se roage ca Domnul să facă dreptate. În timpul acestei perioade de post şi rugăciune, Dumnezeu a descoperit unei surori că are în plan să dea clădirea Combinatului Minier Banat Anina ca loc de închinare. Deşi femeia a spus lucrul acesta, fraţii nu au crezut-o pentru că acest lucru părea imposibil şi chiar era, comunismul era în plina putere, mina mergea bine iar biserica era tratată ca o cenuşăreasă.

După căderea statului comunist, în decembrie 1989, s-au ivit posibilităţi de retrocedare-cumpărare a unui teren sau a unei clădiri aproape de centrul oraşului. Au fost vizate mai multe locaţii dar Domnul a dirijat lucrurile spre clădirea pe care o arătase în vis acestei femei, în urmă cu 24 de ani. Pentru ca acest vis să devină realitate, Dumnezeu a trebuit să falimenteze o instituţie, să înlăture oameni din fucţii de conducere, să folosească investitori care să cumpere clădirea şi apoi s-o vândă cu 130 milioane mai puţin, pâna când la începutul anului 2007 ea să devină proprietatea Bisericii Creştine Baptiste nr. 2, Speranţa, din Anina. Se pare că Dumnezeu are un dezvoltat simţ al umorului!

În timpul amenajării clădirii am descoperit unde-şi avea biroul primarul Ion Izvernari, cel care în urmă cu 48 de ani, din acest birou al clădirii, a luat hotărărea de a dărâma clădirea bisericii. După luarea acestei hotărâri, de dărâmare a bisericii, viaţa  primarului suferă un declin, îşi pierde slujba, apoi  sănătatea şi în cele din urmă … viaţa.

Din sediu a Primăriei, clădirea se transformă în sediu a Securităţii, apoi se preschimbă în Grădiniţa, iar mai apoi în Combinat Minier….ajungând, în cele din urmă, la adevărata ei menire, de a fi AMBASADA LUI DUMNEZEU, care alături de celelalte biserici din oraş doreşte să contribuie la câştigarea multor păcătoţi pentru Domnul Isus Hristos.

Deschidea noului lăcaş de cult a avut loc în data de 28 septembrie 2008. La serviciul de dimineaţă  au participat peste 400 de persoane deşi capacitatea sălii nu este mai mare de 200 locuri. Toate sălile anexe şi culoarele au fost pline, iar persoanele care nu au putut intra în sala mare a bisericii au putut urmări Serviciul Divin prin aparatura audio-video. Au fost prezente oficialităţi ale oraşului, alături de primar şi de secretar fiind aproape întreg consiliul local.

Am fost onoraţi ca la acest eveniment să fie prezenţi fraţii: Ionel Tuţac, secretar al Uniunii Baptiste din România, preşedintele Comunităţii de Banat, fratele Beni Lup, misionar al Comunităţii, fratele Ovidiu Copocean, pastor în cadrul comunităţii. Au participat fraţi din multe localităţi care invitaţi fiind au vrut să stea alături de fraţii lor de la Anina. A cântat, spre Slava Lui Dumnezeu, sora Ligia Bodea.

Sloganul Bisericii Baptiste Speranţa din Anina  este: “Isus, singura speranţă pentru tine şi familia ta”.

Servicul de seară a fost unul special, prilejuit de mărturisirea şi de botezul unui număr de 6 persoane care sau alăturat celor 60 de membrii ai acestei biserici. Cu acest prilej pastorul Daniel Cocar de la Timişoara a vestit cuvântul lui Dumnezeu. Ne-a onorat cu prezenţa şi preotul Bisericii Ortodoxe din localitate.

Ne rugăm ca Dumenzeu să binecuvinteze oraşul Anina cu pocăinţă şi un mare număr de oameni să-L cunoască pe Domnul în mod personal, să intre în relaţie directă cu Tatăl prin puterea Duhului Sfânt şi să se integreze  în bisericile din oraş.

Pastorul Bisericii Baptiste „Speranţa” din Anina,

Remus Runcan